ROŞIA MONTANĂ – ZIARIŞTII PLIMBAŢI DE GOLD CORPORATION SE DAU ÎN CONCEDIU !

LISTA RUŞINII !
NU CREDEAM CĂ ÎN ROMÂNIA SE POT GĂSI ATÂTEA COZI DE TOPOR ! PENTRU OPROBIUL ŞI BLESTEMUL NEAMULUI ROMÂNESC, LISTA ZIARIŞTILOR CARE AU ACCEPTAT FAVORUL GOLD CORPORATION.
RUŞINE, MOLUŞTE DE MEDIA !
SPERĂM SĂ VĂ VEDEM ÎN BOXA ACUZAŢILOR, ALĂTURI DE VI(N)DEANU !

Jurnalişti care au acceptat invitaţia companiei Roşia Montană Gold Corporation de a merge în Noua Zeelandă pentru zece zile. Alături de cei 11, au mai mers şi Rareş Bogdan (director „Ziua de Cluj") şi Corina Vinţan, Managing Partner Links Associates.: de la stânga la dreapta: Doru Buşcu, Floriana Jucan,Dragoş Nedelcu, Ioan T. Morar şi Livia Dilă

Alţi trădători: de la stânga la dreapta: Robert Turcescu, Roxana Voloşeniuc,Sorin Ovidiu Freciu, Vlad Macovei, Emil Hurezeanu şi Mihai Tatulici

Adevărul, Marţi 24 aug 2010

Robert Turcescu şi Ioan T. Morar, plimbaţi de Roşia Montană Gold Corporation în Noua Zeelandă, spun că sunt în vacanţă şi nu vor să comenteze implicaţiile etice ale acceptării unei astfel de invitaţii. În prima zi după lungul drum parcurs până în celălalt capăt al lumii, ziariştii români s-au bucurat de frumuseţile Auklandului, cel mai mare oraş al ţării.

Lista ziariştilor care au pornit în căutarea aurului şi a cianurilor neozeelandeze a fost completată ieri de alte cinci nume. Potrivit paginademedia.ro, pe lista „turiştilor" s-au mai adăugat Sorin Freciu (preşedintele Consiliului de Administraţie al Realitatea-Caţavencu), Rareş Bogdan (director la „Ziua de Cluj"), Livia Dilă (emisiunea „6! Vine presa", de la B1 TV), Roxana Voloşeniuc (redactor-şef „Elle") şi Corina Vinţan (managing Partner Links Associates).

La aceştia se adaugă alte nume grele din presă, printre care Ioan T. Morar (scriitor şi membru fondator al revistei „Academia Caţavencu"), Vlad Macovei (redactor-şef „Evenimentul zilei"), Emil Hurezeanu (preşedintele trustului Realitatea-Caţavencu), Floriana Jucan (directorul revistei „Q Magazine"), jurnalistul Robert Turcescu şi Dragoş ­Nedelcu (membru în Consiliul de Administraţie în trustul Realitatea-Caţavencu).

Ce spun codurile deontologice

Acceptarea, de către jurnalişti, ca sejurul din Noua Zeelandă să le fie finanţat de către RMGC intră în coliziune cu unele prevederi ale codurilor deontologice din domeniul mass-media. Astfel, Codul Clubului Român de Presă spune:

"În exercitarea profesiei şi în relaţiile pe care le întreţine cu autorităţile publice sau cu diverse societăţi comerciale, ziaristului îi sunt interzise înţelegeri care ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa sa. (...) Nu trebuie acceptate niciun fel de privilegii, tratamente speciale, cadouri sau favoruri care pot compromite integritatea ziaristului".

De asemenea, Codul Deontologic Unic elaborat de Convenţia Organizaţiilor de Media precizează: "Jurnalistul nu va accepta cadouri în bani, în natură sau orice alte avantaje care îi sunt oferite pentru influenţarea actului jurnalistic. Dacă un jurnalist participă la deplasări în interes de serviciu la care a fost invitat, va face publică modalitatea de finanţare a deplasării. În exercitarea profesiei şi în relaţiile pe care le întreţine cu autorităţile publice sau cu diverse persoane juridice de drept privat (societăţi comerciale, fundaţii, asociaţii, partide, etc), jurnalistului îi sunt interzise înţelegeri care ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa sa.

Ce spun „călătorii"

Jurnalişti care au acceptat invitaţia companiei Roşia Montană Gold Corporation de a merge în Noua Zeelandă pentru zece zile. Alături de cei 11, au mai mers şi Rareş Bogdan (director „Ziua de Cluj") şi Corina Vinţan, Managing Partner Links Associates.: de la stânga la dreapta: Doru Buşcu, Floriana Jucan,Dragoş Nedelcu, Ioan T. Morar şi Livia Dilă.

Dacă unii dintre jurnalişti se feresc să spună că au plecat în vacanţă pe banii Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), alţii recunosc fără să se sfiască. „Da, sunt în Noua Zeelandă, este foarte frumos", a mărturisit Ioan T. Morar, care a precizat că se află în concediu. Întrebat de ce a acceptat invitaţia RMGC, jurnalistul a răspuns: „Pentru că e frumos, pentru că mi s-a propus şi pentru că voiam să văd dacă este adevărat că pericolul cianurilor este atât de mare cum se spune în România".

„În Noua Zeelandă chiar se aplică acea tehnologie şi vreau să văd dacă este adevărat că oamenii fac baie în lac, dacă e adevărat că oamenii beau apă după ce a trecut prin baia de cianuri, vreau să văd asta", a mai declarat Morar. Cu toate acestea, a spus că în prima zi a vizitei în Noua Zeelandă nu a ajuns la minele de aur, ci a văzut frumuseţile Auklandului. Şi Floriana Jucan a scris pe blogul său că a ajuns în oraşul neozeelandez.

Contactat de „Adevărul", Robert Turcescu a precizat în repetate rânduri că este în concediu, evitând să spună unde. „Detalii despre ce am făcut în concediu şi ce s-a întâmplat ar putea afla cei interesaţi pe blogul personal în momentul în care mă voi întoarce în ţară", a mai spus jurnalistul.

„E un risc asumat"

Cristina Simion, director general Edipresse, compania care editează „Elle", al cărei redactor-şef este tot în Noua Zeelandă, a declarat că invitaţia nu presupune nicio obligaţie editorială din partea revistei. „În principiu, cred că este un lucru bun că Roşia Montană doreşte ca liderii de opinie să vadă cu ochii lor care sunt implicaţiile asupra comunităţii şi asupra mediului pe care le are o exploatare auriferă, dar ar fi fost preferabil ca această intenţie să fie făcută publică dinainte, eventual şi cu lista invitaţilor", a declarat Cristina Simion.

Consultantul de investiţii Bogdan Baltazar, unul dintre susţinătorii declaraţi ai proiectului minier, crede că liderii de opinie îşi asumă riscul de a-şi pierde credibilitatea în urma participării la deplasarea în Noua Zeelandă, dar că acesta „este un risc asumat". El spune că dacă un grup de lideri de opinie este dus la faţa locului, să vadă cum e mina de aur din Noua Zeelandă, poate fi benefic pentru documentarea lor, chiar dacă în ţară acest lucru se interpretează negativ. „O să vedem, când se vor întoarce în ţară, care vor fi reacţiile lor", a încheiat Baltazar.

„Ei îşi cumpără liniştea mediatică"

Mircea Toma, preşedintele Agenţiei de Monitorizare a Presei (MMA), spune că deşi nu există o lege care să interzică astfel de deplasări, există totuşi coduri deontologice. „Ziaristul care pleacă pe banii uneia dintre părţi tinde să fie favorabil părţii respective pentru că se simte obligat. Nu e obligatoriu să se întâmple acest lucru, dar suspiciunea este foarte mare", afirmă Toma.

Acesta consideră că Roşia Montană este un subiect controversat şi că această companie îşi rezolvă problemele, atât în zona politică şi a administraţiei locale, cât şi în presă cu ajutorul banilor. „La ce fac ei reclamă? La covrigi, la sucuri? Nu. Ei fac reclamă doar ca să aibă posibilitatea să cumpere linişte din partea instituţiilor de media", a spus preşedintele MMA. Mai multe publicaţii, printre care şi cele deţinute de Adevărul Holding, au refuzat publicitatea de la RMGC.

Mircea Toma a părăsit anul acesta „Academia Caţavencu" acuzând cenzura din trustul Realitatea-Caţavencu, mai ales în ceea ce priveşte subiectele referitoare la proiectul Roşia Montană. Anul trecut, Toma a fost invitat de Roşia Montană, alături de un alt grup de ziarişti, în Noua Zeelandă, dar a refuzat. În schimb, fostul său coleg de la „Academia Caţavencu", Liviu Mihaiu, a acceptat deplasarea.

Întrebat de ce a dat curs invitaţiei, acesta a declarat: „Pentru că în ipostaza mea de jurnalist şi ecologist mă interesa istoricul acestei exploatări şi modul de rezolvare a problemelor de mediu din jurul unei mine de aur din cea mai ecologistă ţară din lume".

El susţine că această excursie nu i-a schimbat opinia critică faţă de cazul Roşia Montană, fapt care poate fi confirmat de atitudinea publică a organizaţiei „Salvaţi Dunărea şi Delta" de după vizita în Noua Zeelandă. „Aşa că nu am ce să regret, pentru că nu mă poate influenţa nicio companie cu o vizită de documentare într-o ţară străină", a mai spus Mihaiu.

Acţionariat

Conform site-ului companiei RMGC, în prezent, peste 80% din acţiunile Gabriel Resources sunt deţinute de investitori din SUA, printre care Newmont Mining, al doilea producător de aur din lume, cu 15%, Electrum Strategic Holdings LLC cu 18% şi Paulson & CO cu 18%.

Cum a pierdut statul 14 procente

Proiectul Roşia Montană a început acum mai bine de 13 ani, „părintele" afacerii fiind considerat româno-australianul Frank Timiş. În 1997, Minvest Deva s-a asociat cu firma canadiană Gabriel Resources fiind înfiinţată compania Eurogold Resources. Demersurile pentru această asociere au fost intermediate de omul de afaceri Frank Timiş, în calitate de reprezentant al Gabriel Resources.

Tot în 1997, statul român a concesionat terenul pe care ar urma să funcţioneze exploatarea de aur şi argint, contra sumei de trei milioane de dolari.

În 1999, Eurogold Resources şi-a mutat sediul la Roşia Montană, compania schimbându-şi denumirea în Roşia Montană Gold Corporation, având ca principali acţionari societăţile Gabriel Resources (65%) şi Minvest Deva (33,8%). În acelaşi an, printr-o majorare de capital, participaţia regiei de stat a fost diminuată la 19,3%.

Motivul: Minivest nu a dispus de suma necesară pentru a participa la majorarea de capital. În 2006, RMGC a depus la Ministerul Mediului un raport privind impactul exploatării. Documentul a fost revizuit în 2007 şi retrimis ministerului. Câteva luni mai târziu, ministrul Mediului de atunci, Atilla Korodi, a suspendat pe termen nelimitat procedurile de avizare. Tot în 2007, certificatul de urbanism al RMGC a fost anulat în instanţă.

A doua majorare de capital

În 2009, administratorii Roşia Montană Gold Corporation au decis o nouă majorare de capital, prin emisiunea de noi acţiuni. Valoarea totală era de 595 de milioane de lei, din care Minvest Deva ar fi trebuit să plătească 115 milioane de lei pentru a-şi menţine cele 19,3 procente din afacere.

Cum compania de stat nu a avut această sumă, Gabriel Resources a împrumutat Minvest Deva cu 115 milioane de lei, urmând ca banii să fie recuperaţi după ce afacerea va începe să funcţioneze.

Proceduri reluate

Anul trecut, proiectul Roşia Montană a fost inclus în programul de guvernare al PDL, iar în iunie 2010 ministrul Pădurilor şi Mediului, Laszlo Borbely, a anunţat că va fi reluată procedura de autorizare pentru investiţia RMGC.

Iulia Bunea,Raluca Preda,Valeria Cupă

http://www.adevarul.ro//actualitate/eveniment/Rosia_Montana_-_ziaristii_momiti_se_dau_in_concediu_0_322168376.html

ROŞIA MONTANĂ GOLD CORPORATON A DAT PRESEI PESTE 12 MILIOANE DE EURO ÎN ULTIMII 3 ANI !

LISTA RUŞINII DIN MASS-MEDIA ! TELEVIZIUNI ŞI PUBLICAŢII CARE S-AU VÂNDUT PENTRU BANI ! IATĂ DE CE TĂCEAU ŞI IGNORAU ACŢIUNILE NOASTRE !

Cotidianul, Vineri, 27 august 2010

Toate trusturile de presă au primit în ultimii trei ani bani de la Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Unele mai mult, altele mai puţin. Fiecare după ce rating avea. Cert este că suma totală trece de 12 milioane de euro.

O privire sumară asupra publicităţii plătite de Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) arată că în ultimii trei ani, mai precis în perioada 2007-2010, nici un ziar local sau naţional n-a fost iertat. Adică s-au împărţit bani pentru publicitate, nu glumă. Suma totală ajunge la 12,089 milioane de euro. Dar să vedem cine a primit cel mai mult.

Cei mai mulţi bani pentru publicitate au fost alocaţi de Roşia Montană Gold Corporation în 2009. An în care ministrul Economiei şi Comerţului, Adriean Videanu, spunea că statul trebuie să ajute compania canadiană să extragă aurul. În 2009, cei mai mulţi bani i-a primit Realitatea TV, nu mai puţin de 2,26 milioane de euro. Şi vorbim doar de televiziune, nu de întregul trust Realitatea-Caţavencu. Urmează în ordine The Money Channel, cu 1,298 milioane de euro, şi PRO TV cu 1,94 milioane de euro. Nici Televiziunea Română n-a scăpat de banii de la Roşia Montană Gold Corporation. În 2009, TVR a primit nu mai puţin de 1,092 milioane de euro.

În 2010, sumele alocate pentru publicitate de Roşia Montană Gold Corporation către televiziuni scad destul de mult faţă de 2009. E drept, anul nu s-a terminat. Interesant e faptul că s-a schimbat şi modul de alocare a banilor. Dacă în 2007-2009, Roşia Montană Gold Corporation mai ţinea cont de ratingul televiziunilor, în 2010 se ţine cont de apartenenţa lor politică. Cei mai mulţi bani de la Roşia Montană Gold Corporation în 2010 i-a primit televiziunea B1 TV, adică 284.000 de euro. Urmează Realitatea TV, cu 230.000 de euro, Antena 1, cu aproape 160.000 de euro, TVR 1, cu 140.000 de euro, Antena 3, cu 89.000 de euro, Prima TV, cu 81.000 de euro, şi The Money Channel cu 65.000 de euro.

Şi ziarele au primit de-a lungul timpului bani frumoşi. Spre exemplu, anul acesta, cei mai mulţi bani i-a primit „Săptămâna Financiară", 25,5 mii de euro, urmată de „România Liberă", cu 24,65 mii de euro, „Evenimentul zilei", cu 22,31 mii de euro, şi „Ziarul Financiar", cu 17,65 mii de euro.

Dan Odagiu

http://www.cotidianul.ro/123156-Rosia_Montana_a_dat_presei_peste_12_milioane_de_euro_in_ultimii_3_ani

"ROŞIA MONTANĂ REZISTĂ!" TABARA NAŢIONALISTĂ DIN MUNŢII APUSENI

În cadrul campaniei pentru salvarea Roşiei Montane, lansată în această primăvară de Partidul „Pentru Patrie”, împreună cu mai multe organizaţii civice, între care Federaţia Română a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti, Fundaţia „Buna Vestire” şi Asociaţia pentru Memorie Identitară „Carpaţii”, a fost organizată în Munţii Apuseni o tabără prin care tinerii naţionalişti au dorit, în mod simbolic, să evidenţieze dorinţa lor de a lupta până la capăt pentru sistarea proiectului minier iniţiaT de compania Gold Corporation şi de actuala guvernare. Desfăşurată în zilele de 21 şi 22 august 2010, chiar la Roşia Montană, în epicentrul acestui conflict mocnit, întins pe mai bine de un deceniu, tabăra naţionalistă şi-a propus să transmită moţilor, care rezistă, în condiţii dramatice şi privaţiuni severe, unui asediu surd, abandonaţi, şi chiar vânduţi de conducătorii trădători, mesajul că nu sunt singuri în acestă luptă de rezistenţă. De asemenea, s-a dorit lansarea unui apel către toate forţele naţionale, de raliere la această campanie de apărare a interesului naţional. Amplasată pe micul platou situat în mirificul peisaj al Tăului cu Brazi, tabăra de corturi, avînd drept coordonator pe camaradul Ciprian Neţoiu, a reunit camarazi sosiţi din filialele Bucureşti, Braşov, Bacău, Bihor şi Făgăraş. Aceştia au desfăşurat activităţi de informare, iniţiind discuţii cu localnicii care rezistă, încercînd să salveze paradisul ameninţat din inima Apusenilor. În cadrul discuţiilor, militanţii naţionalişti au încercat să afle problemele cu care se confruntă aceşti oameni dârji şi cu dragoste de patrie, supuşi permanent unui adevărat război al nervilor, lipsiţi de alternativa unor activităţi economice în spiritul european al dezvoltării durabile, lăsaţi o vreme chiar şi fără medic de familie şi supuşi celor mai viclene diversiuni. Au avut loc, de asemenea, contacte cu organizaţiile non-guvernamentale din Roşia Montană dar şi din alte zone ale ţării, ai căror activişti se aflau în localitate, desfăşurînd activităţi în sprijinul salvării patrimoniului cultural-istoric şi natural ale zonei. Militanţii „Pentru Patrie” au încercat să identifice, împreună cu rezistenţii de la Roşia Montană, soluţii viabile de ameliorare a situaţiei economice precare a localnicilor precum şi modalităţi de resuscitare şi dezvoltare a unui turism modern, acesta reprezentînd, în opinia noastră cel mai valoros aur, inepuizabil, al Roşiei Montane. Beneficiind de bunăvoinţa unuia din liderii Rezistenţei locale, exemplu de ospitalitate şi dârzenie moţească, tinerii militanţi naţionalişti au efectuat o tură montană în zona masivului Cârnic, areal cu o natură mirifică şi sate risipite prin văi, la poalele steiurilor semeţe, una din regiunile ameninţate cu distrugerea totală în cazul realizării prioiectului minier. Aici au putut afla, cu revoltă, la explicaţiile călăuzei, planurile criminale de ştergere de pe faţa pământului a câtorva munţi, în locul cărora vor rămâne uriaşe cratere, cu lacuri de cianură, ce vor constitui permanente focare de poluare şi boală. Explicaţiile profesioniste ale ghidului nostru ne-au făcut să înţelegem punctele vulnerabile ale proiectului minier şi cum poate ameninţa acesta mediul, vestigiile istorice şi sănătatea localnicilor. A fost vizitată şi zona protejată care conţine vechile exploatări miniere, cele mai bătrâne galerii avînd peste 2000 de ani vechime, fiind astfel cele mai vechi de pe continentul european. Au fost vizitate galerii protodacice, dacice, romane, exploatările vechi prin metoda „focului şi apei” de la Piatra Corbului, dar şi galerii mai recente. Imaginea selenară a carierei de la Roşia Montană, astăzi închisă, imagine la o scară mult mai mică a dezastrului preconizat prin noul proiect, a arătat tinerilor participanti faţa adevărată a exploatărilor aurifere la suprafaţă. La Roşia Montană, fiecare loc este plin de istorie. Aici s-au desfăşurat unele din cele mai importante momente ale istoriei noastre naţionale, începînd de la războaiele daco-romane, şi până la revoluţia lui Horia, Cloşca şi Crişan, ori rezistenţa naţională iniţiată de Avram Iancu, din Roşia pornind oastea română condusă de popa Balint, care a umilit, sub versanţii muntelui, trupele trufaşe ale duşmanului. Pe timpul şederii în Roşia Montană, militanţii „Pentru Patrie” nu au fost lipsiţi şi de „atenţia” susţinătorilor proiectului minier, ridicolele provocări fiind însă respinse cu abilitate de tinerii naţionalişti. Seara, camarazii au stat în jurul focului de tabără, cântînd cântece naţionale şi purtînd discuţii, într-o atmosferă de voie bună. Duminică, 22 august, toţi camarazii au participat la slujba Sfintei Liturghii în biserica ortodoxă din Roşia Montană. Nu am putut să trecem cu vederea difuzarea în biserică, sub ocrotirea preotului, a uneia din publicaţiile finanţate de susţinătorii dezastrului minier, fapt ce umbreşte misiunea pe care Biserica strămoşească trebuie să o aibă în societate. În acest sens, ne rezervăm dreptul de a iniţia demersuri pe lângă ierarhia bisericească locală, în vederea intervenţiei şi sistării acestor acte în biserica localităţii, mai ales că Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi-a precizat de mai multe ori punctul de vedere ferm împotriva distrugerii zonei Roşia Montană şi pentru respectarea naturii create de Dumnezeu. Despărţirea de Roşia Montană şi de oamenii ei s-a făcut cu regretul despărţirii de acele locuri de basm, dar în acelaşi timp cu legământul de a lupta prin toate mijloacele pe care Legea şi dreptul nostru românesc ni le pun la dispoziţie, pentru a opri această ameninţare la adresa vestigiilor istoriei noastre naţionale, a naturii sălbatice şi sănătăţii oamenilor. Aurul de la Roşia Montană reprezintă cea mai importantă rezervă strategică a României, şi nimeni nu are dreptul s-o epuizeze în câţiva ani, lipsind generaţiile viitoare de această importantă bogăţie. Organizaţiile iniţiatoare ale campaniei "Roşia Montană rezistă!" anunţă, pe această cale, declanşarea în principalele oraşe ale ţării, a unei ample campanii de informare a opiniei publice româneşti cu privire la consecinţele nefaste ale proiectului minier de la Roşia Montană, în vederea responsabilizăriişi antrenării românilor în lupta pentru salvarea inimii Munţilor Apuseni. Aşa să ne ajute Dumnezeu!

PICHETAREA MINISTERULUI ECONOMIEI

11.05.2010, Bucureşti.
MILITANŢII "PENTRU PATRIE" CER MINISTRULUI VIDEANU ÎNGROPAREA PROIECTULUI ROŞIA MONTANĂ

O delegatie de militanti ai Partidului "Pentru Patrie" au pichetat, marti 11 mai 2010, Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, cerind public ministrului Adriean Videanu si premierului Emil Boc abandonarea imediata a proiectului de exploatare aurifera de la Rosia Montana.

Reprezentantii PPP, au purtat drapele tricolore sau cu insemnele organizatiei, precum si bannere pe care scria "ROSIA MONTANA NU E DE VANZARE!" ori "IANCULE, DE CE NU VII / SA VEZI MUNTII TAI PUSTII ?", pe fondul sonor al unor imnuri nationaliste legate de Muntii Apuseni.
Secretarul general al partidului, Florin Dobrescu a anuntat ca pichetul de astazi face parte dintr-o campanie ampla initiata de PPP impreuna cu organizatii ale societatii civile, care isi propune informarea publicului romanesc si sensibilizarea institutiilor statului cu privire la proiectul minier promovat de Ministerul Economiei si de compania canadiana Gold Corporation, si la consecintele dezastruoase la adresa mediului natural si vestigiilor istorice de o insemnatate deosebita, pe care acesta le presupune. Dobrescu a aratat ca proiectul este cu totul nerentabil pentru statul roman, si ca el reprezinta o mostra de imoralitate, intrucat o generatie nu are dreptul sa epuizeze intr-un mod distructiv toate resursele strategice ale tarii, fara a mai lasa nimic generatiilor viitoare.
El a cerut reprezentantilor Guvernului sa se situeze pe linia interesului national, avertizind ca initiatorii proiectului isi asuma o grea raspundere atat in fata neamului romanesc cat si fata de normativele europene in privinta dezvoltarii durabile si protectiei mediului, facand trimitere directa la rezolutia adoptata saptamana trecuta de Parlamentul European in acest sens.
Florin Dobrescu a afirmat ca fondatorii PPP au rezistat in inchisori ori cu arma in mana in munti impotriva ocupatiei comuniste, iar tinerii de azi vor rezista impotriva dezastrului proiectat la Rosia Montana, uzand de toate mijloacele Statului de Drept pentru in care au crezut si continua sa creada.
El a indicat alternative de dezvoltare economica a zonei si a anuntat ca pichetarea se va incheia cu depunerea la secretariatul Ministerului a unui memoriu prin care PPP cere stoparea imediata a proiectului de la Rosia Montana.
Manifestarea s-a bucurat de prezenta mass-mediei si in special a reprezentantilor Radio Romania Actualitati.

ROŞIA MONTANĂ REZISTĂ ! CONFERINŢĂ PUBLICĂ LA PALATUL ŞUŢU.

24.04.2010, Bucureşti.

Sub deviza „Roşia Montană rezistă! Tu ce faci?” s-a desfăşurat sâmbătă 24.04.2010, la Muzeul de Istorie a Municipiului Bucureşti, o conferinţă intitulată „Roşia Montană nu e de vânzare!”, organizată de Partidul „Pentru Patrie”, Federaţia Română a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti, Fundaţia „George Manu” şi Fundaţia „Buna Vestire”.

Vorbitorii au exprimat atitudini ferme împotriva proiectului minier preconizat de ministerul mediului împreună cu compania Roşia Montană Gold Corporation.

Dl. prof. dr. Vasile Botroneanţ, membru al Academiei Române şi reputat arheolog, fost deţinut politic, a făcut o prezentare a siturilor arheologice provenind din perioada dacică şi cea romană, pe care le-a catalogat ca fiind de o importanţă deosebită, reflectînd etnogeneza poporului român.
Dl. George Ursa, scriitor, preşedinte al Fundaţiei „Buna Vestire” şi al Societăţii Scriitorilor Români, a criticat proiectul minier, insistînd pe importanţa vestigiilor arheologice pentru identitatea etno-culturală a poporului român, precum şi pe necesitatea păstrării uriaşei resurse strategice aurifere din Apuseni.

Tânărul Ciprian Neţoiu, absolvent al Facultăţii de Management din Braşov şi membru al Partidului „Pentru Patrie”, a susţinut un referat pe tema impactului exploatrării preconizate la Roşia Montană asupra ecosistemului. Dl Neţoiu a desfăşurat inclusiv câteva perspective alternative de dezvoltare economică a zonei, de la opţiunea turistică şi până la practicarea unui minerit convenţional, care să asigure locuri de muncă pe termen foarte lung şi să conserve această resursă strategică şi pentru generaţiile viitoare.

Dl. prof. univ. dr. Ion Brad, membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, a explicat asistenţei procesele biochimice ale îmbolnăvirilor cauzate organismului uman de poluarea cu cianuri, cancerul şi alte boli cronice putînd fi rezultatul direct al acestei poluări. Profesorul Brad nu a ezitat să aducă o critică dură clasei politice imorale şi incompetente, care este dispusă să sacrifice ecosistemul şi sănătatea oamenilor de la Roşia Montană, în schimbul unor beneficii economice efemere.
Secretarul general al partidului „Pentru Patrie”, Florin Dobrescu, a condamnat în termeni duri politicienii reprezentanţi ai tuturor guvernelor din 1999 încoace, care au creat premizele acestui proiect pe care l-a catalogat ca nociv şi nerentabil pentru statul român. Dobrescu a condamnat atitudinea ambasadorului Canadei în România, care este susceptibil de a fi făcut lobby în favoarea proiectului minier. Vorbitorul a apreciat că preşedintele României, dl Traian Băsescu, are datoria morală de a se implica în stoparea proiectului, în condiţiile în care, în campania electorală, acesta a făcut referire, în repetate rânduri şi pe bună dreptate, la intenţiile opoziţiei de a vinde şi ultimile resurse şi structuri economice rentabile ale ţării.

Conferinţa organizată sâmbătă la Bucureşti reprezintă începutul unei campanii mai ample, care va cuprinde pichetări, manifestaţii publice şi acţiuni de informare a populaţiei, în scopul stopării proiectului de la Roşia Montană şi salvării acestei zone de la distrugere.

Alte relatari despre eveniment:

http://www.epochtimes-romania.com/articles/2010/04/article_79511.html

http://foto.agerpres.ro/index.php?i=4287480

http://www.antena1.ro/showbiz/evenimente/rosia-montana-rezista-tu-ce-faci-104822.html